Imediat după sărbătorile de iarnă, lumea a revenit la tipicul program de lucru de opt ore, rutina pe care o aveau şi înainte de sezonul festiv.

În urma unui studiu efectuat de experţii britanici de la Health and Safete Executive (HSE) s-a descoperit că aproximativ 600,000 de oameni care lucrează suferă de depresie, stres şi anxietate, toate acestea fiind cauzate de locul de muncă. Mai mult, 15,4 milioane de zile de muncă au fost pierdute pe motive de stres, în 2018.

Aşadar, specialiştii în marketing de la Reboot Digital Marketing Agency au decis să descopere care sunt cele mai comune motive pentru care oamenii au fost stresaţi la locul de muncă, dar şi modalităţile prin care au încercat să combată stresul.

La acest sondaj au luat parte 1,274 de britanici iar printre cele mai dese răspunsuri s-au numărat: volumul excesiv de muncă, lipsa de competenţă a colegilor sau chiar lipsa oportunităţilor de a progresa.

Motive de stres la locul de muncă

Volumul de muncă excesiv. Peste 80% dintre participanţi au mărturisit că acesta este cel mai mare motiv de stres;

Aşteptări nerealiste. Pe locul doi se clasează cu un procent de 79% prezenţa aşteptărilor nerealiste ca motiv de stres la locul de muncă;

Lipsa de competenţă a colegilor. Cu un procent de 72%, participanţii la sondaj sugerează că lipsa de competenţă a colegilor reprezintă şi ea un factor de stres.

Lipsa oportunităţilor de a progresa (63%);
Lipsa securităţii locului de muncă (59%);
Cultura organizaţională negativă (42%).

Modalităţi de combatere a stresului la locul de muncă

Dintre participanţii care s-au confruntat cu stresul la locul de muncă în acest an, în proporţie de 76% au mărturisit că se plâng la altă persoană, fie ea prieten, coleg sau membru al familiei.

Alţi 70% au recunoscut că iau pauze de toaletă frecvente pentru a scăpa de spaţiul lor de lucru, în timp ce 66% dintre ei au considerat că cea mai bună soluţie este aceea de a-şi căuta un alt loc de muncă, iar 44% dintre participanţi au cerut să lucreze de acasă.

De asemenea, 41% dintre participanţii la sondaj au mărturisit că au cerut ajutor profesional, 37% dintre ei au devenit nepăsători sau indiferenţi şi doar 12% au recurs la terapie prin băi frecvente.

Sursă articol: csid.ro